Polițiștii băcăuani atrag atenția asupra înșelăciunilor privind tranzacționarea de criptomonede, în cadrul cărora victimele sunt manipulate să depună sume mari de bani, pierzând economiile strânse de-a lungul vieții.

Victimele sunt abordate prin diferite metode (mesaje e-mail de tip spam, mesaje pop-up, mesaje pe rețelele de socializare, apeluri din partea unor presupuși reprezentanți ai unor societăți comerciale, instituții bancare sau autorități) și li se prezintă fie posibilitatea de a obține câștiguri importante prin tranzacționarea de criptomonede, fie faptul că există o „anchetă”, un „cont compromis” sau o „datorie urgentă”.

Pentru inducerea în eroare a victimelor, infractorii cibernetici creează un context de panică, manipulare psihologică și direcționare către bancomate de criptomonede, victimele depunând sume mari de bani.

Odată trimise, fondurile sunt aproape imposibil de recuperat.

Cum funcționează escrocheria, pas cu pas? Crearea panicii. Victima primește fie un apel fals „de la poliție” sau „de la bancă”, un mesaj prin care i se comunică faptul că are datorii sau că identitatea/contul i-a fost compromis, fie, uneori, o poveste romantică sau o posibilitate de „investiție sigură”.

Escrocul pretinde că este reprezentant al unei autorități precum ANAF, Poliția Română, Europol sau al unei instituții bancare.

Variante de mesaje transmise de escroci:

„Contul dvs. este implicat într-o fraudă și trebuie securizat”,

„Un nepot a fost arestat sau are probleme de sănătate”,

„Transferăm temporar banii într-un cont sigur”,

„Există un mandat de arestare pe numele dumneavoastră”.

Izolarea victimei. Escrocul transmite mesaje precum: „Nu închideți telefonul!”, „Nu spuneți nimănui!”, „Este o investigație confidențială”.

Se creează presiune și urgență. Direcționarea către un crypto ATM.

Victima este instruită să retragă bani cash de la bancă, să meargă la un ATM de criptomonede, să scaneze un cod QR trimis de infractor și să depună numerar (uneori zeci sau sute de mii de lei). Banii sunt transferați instant în criptomonede și trimiși către portofelul infractorilor.

Dispariția. După confirmarea tranzacției, apelul se încheie, numărul devine inactiv, iar fondurile sunt mutate rapid prin mai multe portofele virtuale pentru a fi spălate. Fraudatorii sunt antrenați să vorbească calm, autoritar și convingător. Victimele sunt, de obicei, persoane care nu sunt familiarizate cu criptomonedele.

Sistemele de criptomonede permit tranzacții rapide și ireversibile, nu necesită un cont bancar al infractorului și sunt dificil de urmărit la nivel internațional.

Semne că este fraudă:

- ți se cere să păstrezi secretul;

- ți se cere să depui cash într-un ATM crypto;

- ți se spune că „doar așa se poate rezolva”;

- există presiune extremă și amenințări.

Nicio instituție oficială nu solicită plăți prin criptomonede!

Pentru a nu deveni victimă a acestui tip de fraudă, vă recomandăm:

- Închideți apelul și sunați direct la instituția respectivă, folosind numărul oficial;

- Discutați cu un membru al familiei înainte de a efectua orice plată neobișnuită;

- Nu scanați coduri QR primite de la persoane necunoscute;

- Sesizați imediat tentativele de fraudă la cea mai apropiată unitate de poliție!

Încurajăm cetățenii să discute deschis cu familiile lor despre acest tip de fraudă și să le explice că nicio autoritate nu solicită plăți în criptomonede.

Prevenția și informarea sunt cele mai eficiente arme împotriva acestor infracțiuni.

Dacă sunteți victima unei infracțiuni, adresați-vă celei mai apropiate unități de poliție sau accesați portalul de petiții al Poliției Române, selectând unitatea teritorială aferentă domiciliului.